Poți să ții cea mai strictă dietă, să alergi zilnic și să bei litri de apă. Dar dacă în interior trăiești cu frică, tensiune și neliniște, corpul tău știe. Și reacționează.
La prima noastră sesiune, o clientă m-a întrebat:
„Raluca, cum arată siguranța, de fapt? Pentru că eu văd în jur doar oameni stresați. Și totuși, par că au tot ce le trebuie: familie, job bun, casă, vacanțe. Și eu le am pe toate astea… dar în mine nu e liniște. Cum îmi dau seama dacă sunt cu adevărat în siguranță?”
M-a pus pe gânduri, pentru că mi-am dat seama că mulți oameni simt la fel.
Din afară, pare că ai tot ce îți trebuie. Dar înăuntru e altceva: trăiești într-un corp care ți se pare străin, încordat, greu de locuit. Și atunci orice încercare de a slăbi sau a trăi sănătos devine doar o altă luptă pierdută.
Frica îngrașă mai mult decât pâinea. Nesiguranța se stochează mai repede decât zahărul.
Cum arată nesiguranța în corp
Nesiguranța nu se vede întotdeauna. Dar se simte.
E femeia care își ține burta trasă toată ziua, de parcă ar putea ascunde rușinea sub mușchi încordați. E bărbatul cu tricouri largi, pentru că nu vrea să-și vadă conturul. E femeia care mănâncă în picioare, pe fugă, „nu merit timp pentru mine.” E bărbatul care se antrenează compulsiv, fără bucurie, doar presiunea de a nu-și pierde „forma.” E femeia care ocolește oglinzile și camera foto. E bărbatul care evită intimitatea, se simte judecat în propria piele.
Cercetările confirmă ce văd în cabinet: disconfortul față de propriul corp nu rămâne la nivel de percepție. O analiză sistematică publicată în Neuropsychiatrie (2025) arată că nemulțumirea față de corp este strâns legată de comportamente alimentare dezordonate și de dificultăți în reglarea emoțiilor. Cu cât trăiești mai multă rușine față de corpul tău, cu atât îți vine mai greu să mănânci altfel.
Ce se întâmplă în corp când nu te simți în siguranță
Când te simți în siguranță, corpul se relaxează. Sistemul nervos intră în modul rest & digest: digestia merge mai bine, hormonii se reglează, somnul e mai odihnitor. Mintea devine mai clară, faci alegeri conștiente. Kilogramele coboară mai ușor, nu pentru că mănânci mai puțin, ci pentru că organismul nu mai are nevoie să stocheze.
Dar când nu te simți în siguranță? Corpul intră pe fight or flight. Cortizolul crește, poftele pentru comfort food explodează, frigiderul devine cel mai rapid calmant.
Asta nu e o metaforă. E biologie documentată. Cercetări de la Johns Hopkins arată că nivelurile ridicate de cortizol pe termen lung duc la consum crescut de alimente și stocare accelerată de grăsime, mai ales în zona abdominală, unde densitatea receptorilor de cortizol este mai mare. Un studiu publicat în Journal of Obesity (Daubenmier et al., 2011) a demonstrat că reducerea cortizolului de dimineață, obținută prin tehnici de mindfulness, a dus la scăderea efectivă a grăsimii abdominale la femei, fără dietă.
Conform teoriei polivagale a dr. Stephen Porges (Frontiers in Integrative Neuroscience, 2022), sistemul nervos uman are un proces continuu, inconștient, de scanare a mediului pentru pericol sau siguranță. Când detectează pericol, corpul iese din modul de restaurare și creștere. Digestia, somnul și reglarea apetitului sunt primele afectate.
Corpul stochează pentru că traduce stresul ca pe un pericol real. Voința nu e problema. E senzația de nesiguranță.
Siguranța adevărată nu vine din exterior. Nu e despre câți bani ai, câte kilograme arată cântarul sau ce zice lumea. E despre cum te simți tu în corpul tău, în viața ta.
Cum arată siguranța în corp
Siguranța nu e spectaculoasă. Dar e eliberatoare.
E atunci când mănânci așezat și simți gustul, fără vinovăție. E când respiri normal, fără să-ți ții stomacul tras. E când te uiți în oglindă și vezi un corp viu, nu un defect. E când îți dai voie să fii atins, văzut, fără să te strângi în tine. E când știi că poți greși la job fără să-ți fie frică. E când ceri o pauză și nu simți rușine pentru asta.
Gândește-te la relația cu corpul tău ca la orice altă relație lungă. Dacă există doar reproșuri, fugă și indiferență, nu poate exista siguranță. Și fără siguranță, relația devine o luptă continuă.
Schimbarea adevărată nu începe cu lista de cumpărături, cu interdicțiile alimentare sau cu tabelele de calorii. Începe cu întrebarea: „mă simt în siguranță acum?„ în corpul meu, în jobul meu, în relațiile mele, în felul în care trăiesc ziua asta.
Dacă răspunsul e „nu„, soluția nu e o altă dietă. E să înveți să creezi, mai întâi, spații mici de siguranță în care să te simți tu, fără să demonstrezi constant că meriți.
Ce poți face de azi
Antrenează siguranța zilnic. Ia o masă așezat, respiră adânc, oprește-te două minute fără vinovăție. E mai mult decât pare: e semnalul pentru corp că nu mai e în pericol.
Trimite semnale simple corpului. Pune-ți picioarele pe podea și simte-le. Sprijină-ți spatele de scaun. Inspiră adânc pe nas, expiră lent pe gură. Gesturi mici care spun: „acum sunt aici, acum e liniște.”
Scrie-ți zilnic un gând de recunoștință pentru corp. Chiar și mic: „astăzi am avut energie să urc scările”, „astăzi am râs” Înveți să-l vezi altfel decât prin critică.
Creează un mic ritual de siguranță. O plimbare fără telefon, o baie caldă, cinci minute de liniște. Nu e despre durată, ci despre mesaj: „ai voie să te odihnești, ești în siguranță”
Caută suport. Nu încerca să duci totul singur. Un coach, un terapeut, un grup sigur, suportul creează terenul unde înveți cum arată siguranța.
Cea mai lungă relație din viața ta nu e cu partenerul, nici cu jobul, nici cu familia. E cu corpul tău. Dacă vrei să vedem împreună ce anume îți menține sistemul nervos pe „alertă” și cum construim siguranța asta în viața ta reală, hai să stăm de vorbă într-o sesiune gratuită de 45 de minute.
Siguranța nu vine din exterior, ci din modul în care trăiești în propriul corp. Schimbarea începe înainte de orice dietă.
Newsletter Raluca Roșca Alecu
Raluca Roșca Alecu trimite resurse practice despre mâncatul emoțional, relația cu corpul și comportamentele alimentare. Fără diete, fără reguli stricte, doar idei de optimizare care chiar funcționează în viața reală. Un email pe săptămână despre claritate, despre ce se întâmplă dincolo de comportamentele alimentare și cum începi să ai o relație mai bună cu tine.
FAQ
Cortizolul, hormonul stresului, stimulează direct stocarea grăsimii viscerale și crește apetitul pentru alimente bogate în calorii. Cercetări de la Johns Hopkins confirmă că stresul cronic duce la creștere în greutate prin mecanisme atât biologice, cât și comportamentale.
Pentru că mâncatul și mișcarea sunt doar o parte din ecuație. Dacă sistemul nervos e în permanentă stare de alertă, corpul stochează grăsime ca mecanism de supraviețuire, indiferent de ce mănânci. Cortizolul ridicat cronic sabotează metabolismul și amplifică poftele, mai ales pentru alimente dulci sau grase. Problema nu e dieta, ci starea din interior.
Mâncatul emoțional e tendința de a folosi mâncarea ca răspuns la emoții, nu la foame fizică. Apare când sistemul nervos caută o modalitate rapidă de calmare. Mâncarea, mai ales cea bogată în zahăr sau grăsimi, activează temporar sistemul de recompensă din creier. Nu e un moft și nu e lipsă de caracter.
Dacă ai încercat mai multe diete fără rezultate durabile, dacă mănânci mai mult seara sau în momente de stres, dacă simți că nu poți „să te oprești„ chiar și când vrei, probabil că componenta emoțională e mai relevantă decât cea nutrițională. Un nutriționist poate regla ce mănânci. Un coach specializat în comportamente alimentare lucrează cu motivele pentru care mănânci.
Da. De fapt, în multe cazuri tocmai renunțarea la mentalitatea de dietă e primul pas. Când corpul nu mai e tratat ca un proiect de corectat, ci ca un partener de viață, se schimbă și modul în care îl hrănești. Cercetările arată că auto-compasiunea față de corp reduce comportamentele alimentare dezordonate mai eficient decât restricția.
Lucrez pe patru direcții simultan: credințe care sabotează progresul, emoții care declanșează mâncatul emoțional, comportamente noi adaptate vieții reale și relația cu propriul corp. Metoda mea, ACCA (Autocunoaștere, Auto-compasiune, Claritate și Acțiune conștientă), nu pornește de la ce mănânci, ci de la de ce mănânci.
REFERINȚE
Daubenmier, J. et al. (2011). Mindfulness Intervention for Stress Eating to Reduce Cortisol and Abdominal Fat among Overweight and Obese Women. Journal of Obesity.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21977314/
Porges, S.W. (2022). Polyvagal Theory: A Science of Safety. Frontiers in Integrative Neuroscience.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9131189/
Hufner, K. et al. (2025). Body image, self-esteem, emotion regulation, and eating disorders in adults: a systematic review. Neuropsychiatrie.
https://link.springer.com/article/10.1007/s40211-025-00544-4
Dallman, M.F. et al. (2014). Eating behavior and stress: a pathway to obesity. Frontiers in Psychology.
https://www.frontiersin.org/journals/psychology/articles/10.3389/fpsyg.2014.00434/full
Johns Hopkins Medicine. Tips to Manage Stress Eating.
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/tips-to-manage-stress-eating
Raluca Roşca Alecu
expert în comportamente alimentare
Lucrez cu femei pe relația cu mâncarea, emoțiile și corpul prin metoda ACCA: Autocunoaștere, Auto-compasiune, Claritate și Acțiune conștientă.
Nu primești un plan alimentar, o listă de alimente interzise sau un program de 30 de zile. Primești înțelegerea clară a ce se întâmplă în cazul tău specific și strategii concrete care se potrivesc vieții tale reale.
Lucrez pe patru direcții simultan pentru că relația cu mâncarea nu e doar despre mâncare: restructurăm credințele care sabotează progresul, lucrăm cu emoțiile care declanșează mâncatul emoţional, construim comportamente noi care funcționează în viața ta reală și înveți să îți asculți și respecți corpul în loc să îl forțezi.
Dacă după ce ai citit articolul ăsta simți că te regăsești în mai multe scenarii și vrei să înțelegi exact ce se întâmplă în cazul tău, hai să vorbim.
Scrie-mi pe contact@ralucaalecu.ro sau pe Whatsapp la +40744448060 și cere-mi detalii despre cum lucrez sau hai să ne auzim 5 minute la telefon.
