Dacă te-ai filma o zi întreagă, la fiecare masă, ce crezi că ai vedea?
Cred că ai descoperi ceva care surprinde. Că poate nu mănânci la fel de fiecare dată. Că, fără să-ți dai seama, mănânci în feluri diferite, în funcție de cine e la masă cu tine.
Dacă tu mănânci lejer, fără prea multe gânduri, ia articolul ăsta ca pe o curiozitate, citește-l relaxat. Dacă simți că ai o relație mai complicată cu mâncarea, dacă te lupți de mult cu ea, uită-te mai atent, pentru că aici s-ar putea ascunde o bucată din răspuns.
Hai să ne uităm la ce se întâmplă, ca doi cercetători curioși. Fără să judecăm nimic, doar observăm.
Cum se schimbă cât mănânci în funcție de cine e la masă
Cu colegii, la prânzul de la job, cei mai mulți ne reținem.
Comandăm ceva mai ușor, ne oprim mai devreme, suntem mai atenți la cum arătăm. Nu decidem asta, se întâmplă singur.
Un cercetător pe nume John de Castro a pus sute de oameni să țină jurnale cu tot ce mănâncă și cu cine, timp de o săptămână, și a observat că, la mesele cu colegii, oamenii mâncau în medie cu vreo 16% mai puțin. Cam toți vrem să facem o impresie bună, iar mâncatul cumpătat pare parte din asta.
Cu prietenii sau cu familia, se întâmplă pe dos. Ne relaxăm și mâncăm mai mult. Aici de Castro a găsit cifra care surprinde pe toată lumea. O masă luată cu alți oameni e, în medie, cu 44% mai mare decât una luată singur.
Din două motive simple. Mesele cu ai tăi durează mult mai mult, stai, povestești, mai iei, mai guști, iar timpul petrecut la masă crește cantitatea fără să bagi de seamă. Și cu cei apropiați cad barierele, te simți în largul tău, nu mai ai pe cine impresiona, așa că mănânci liber. De cele mai multe ori se întâmplă așa, deși există și oameni la care e diferit.
Și singur, acasă, depinde de la om la om, în amândouă direcțiile.
Unii mănâncă mai puțin, termină repede și pleacă de la masă, că n-au cu cine sta. Alții mănâncă mai mult tocmai singuri, în fața telefonului sau la televizor, fără să bage de seamă cât, sau pentru că abia atunci, fără nimeni de față, își dau voie la tot ce s-au abținut toată ziua.
Aceeași persoană, în aceeași zi, poate mânca în feluri diferite. Reținut la prânz, relaxat și mult seara cu prietenii, altfel singur acasă. Nu corpul s-a schimbat între ele, nici foamea. Ci cine era la masă.
E normal și sănătos să ne adaptăm. Suntem ființe sociale, mâncatul e social dintotdeauna, sărbătorim, legăm relații la masă. Nu tot ce faci la o masă ascunde ceva. Uneori alegi altceva fiindcă îți place, sau te oprești fiindcă te-ai săturat. Nu căutăm o problemă în spatele fiecărei farfurii.
Când te costă felul în care mănânci cu ceilalți
Dar dacă ai o relație tensionată cu mâncarea, adaptarea asta inconștientă te poate costa, și merită s-o vezi.
Te reții din anxietate la prânz, pleci flămând, și gândul la mâncare îți ocupă toată după-amiaza.
Te controlezi cât ești cu alții toată ziua, iar seara, singur, dai drumul la tot, ca supapă, și se face un ciclu de abținere și descărcare.
La mesele cu alții mănânci fiindcă toți mănâncă, nu fiindcă ți-e foame, și pierzi încet contactul cu foamea ta, ajungi să nu mai știi ce și cât vrei tu.
Fix aici e bucata de răspuns pentru cine se luptă de mult. Poate multe dintre mesele tale nu sunt despre foamea ta deloc. Sunt despre ceilalți.
Cum îți vezi tiparul, fără să te critici
Ce poți face la început e simplu. Nimic de schimbat, doar de observat.
Data viitoare când mănânci cu alții, uită-te curioasă la câteva lucruri, ca un cercetător la propriul comportament.
Ce alegi, comanzi altceva decât ai lua singură? Cât de repede mănânci, pe fugă sau lungind masa? Cum te simți după, rămâi cu gândul la mâncare, cauți ceva mai târziu?
Observă faptul, nu vâna motivul. Dacă vezi că la o întâlnire alegi altceva, nu sări la o concluzie despre tine. Poate e comod, poate te-ai săturat, poate e altceva. Notează ce se întâmplă, blând.
Un lucru merită privit aparte, viteza. Cu colegii mâncăm des repezit, pe fugă, cu ochii la ceas. Cu ai noștri lungim masa ore în șir. Amândouă îți schimbă cât mănânci fără să bagi de seamă, fiindcă atât graba, cât și lungitul te scot din contactul cu propria sațietate.
Nu-ți cer să mănânci încet, doar observă la ce viteză mănânci cu fiecare, e o parte din tipar la fel ca ce alegi din meniu.
Iar dacă observarea te face mai anxioasă la masă în loc de mai curioasă, las-o baltă, nu despre asta e vorba.
Primul pas nu e să schimbi nimic. E doar să vezi. Abia după ce vezi tiparul, ai de unde alege. Poate decizi că e ok așa. Poate decizi că vrei altfel.
Dar alegerea există doar după ce ai văzut. Nu te observi ca să te critici, ci ca să te cunoști. Iar când îți vezi tiparele, mâncarea încetează să te mai conducă din umbră.
Dacă simți că de mult mănânci mai mult după ceilalți, sau împotriva lor, decât după tine, și vrei să înțelegi de ce și ce e de făcut, exact asta lucrăm în sesiunile individuale. Nu la ce mănânci, ci la tiparele care te duc acolo. Scrie-mi, și vedem împreună de unde pornim.
La care masă mănânci cel mai diferit față de cum ai mânca după foamea ta, la job, cu prietenii, sau singur în fața ecranului?
Întrebări frecvente
Cu colegii cei mai mulți ne reținem, comandăm mai ușor, ne oprim mai devreme, ca să facem impresie bună. Cu prietenii și familia cad barierele, stăm mai mult la masă și mâncăm mai relaxat. Nu decizi asta conștient, se întâmplă singur, în funcție de cine e acolo.
De cele mai multe ori, da. Cercetarea lui John de Castro, pe jurnale alimentare, a găsit că o masă cu alți oameni e în medie cu 44% mai mare decât una luată singur. Mesele cu ai tăi durează mai mult și cad barierele, așa că mănânci mai mult fără să bagi de seamă. Există și oameni la care e diferit.
La unii apare tocmai când nu e nimeni de față. Te-ai controlat toată ziua cu ceilalți, iar seara, singură, dai drumul la tot ce te-ai abținut, ca supapă. Se face un ciclu de abținere ziua și descărcare seara.
Da, viteza e parte din tipar. Cu colegii mâncăm des pe fugă, cu ai noștri lungim masa ore în șir. Și graba, și lungitul te scot din contactul cu propria sațietate, așa că ajungi să mănânci altfel decât îți cere corpul.
Semne sunt: pleci flămândă de la prânz și gândul la mâncare îți ocupă după-amiaza, te abții cu alții și descarci seara, sau mănânci fiindcă toți mănâncă și nu mai știi ce vrei tu. Atunci multe dintre mese nu mai sunt despre foamea ta.
Dacă observarea te face mai anxioasă în loc de mai curioasă, las-o baltă, nu despre asta e vorba. Scopul e să te cunoști, cu blândețe. Notezi ce se întâmplă fără să vânezi un motiv și fără să tragi concluzii despre tine.
Resurse și referințe
de Castro, J. M. (1994). Family and friends produce greater social facilitation of food intake than other companions. Physiology & Behavior, 56(3), 445-455. https://doi.org/10.1016/0031-9384(94)90286-0
de Castro, J. M. (1997). Socio-cultural determinants of meal size and frequency. British Journal of Nutrition, 77(Suppl 1), S39-S55. https://doi.org/10.1079/bjn19970103
Newsletter Raluca Roșca Alecu
Raluca Roșca Alecu trimite resurse practice despre mâncatul emoțional, relația cu corpul și comportamentele alimentare. Fără diete, fără reguli stricte, doar idei de optimizare care chiar funcționează în viața reală. Un email pe săptămână despre claritate, despre ce se întâmplă dincolo de comportamentele alimentare și cum începi să ai o relație mai bună cu tine.
Raluca Roşca Alecu
expert în comportamente alimentare
Lucrez cu femei pe relația cu mâncarea, emoțiile și corpul prin metoda ACCA: Autocunoaștere, Auto-compasiune, Claritate și Acțiune conștientă.
Nu primești un plan alimentar, o listă de alimente interzise sau un program de 30 de zile. Primești înțelegerea clară a ce se întâmplă în cazul tău specific și strategii concrete care se potrivesc vieții tale reale.
Lucrez pe patru direcții simultan pentru că relația cu mâncarea nu e doar despre mâncare: restructurăm credințele care sabotează progresul, lucrăm cu emoțiile care declanșează mâncatul emoţional, construim comportamente noi care funcționează în viața ta reală și înveți să îți asculți și respecți corpul în loc să îl forțezi.
Dacă după ce ai citit articolul ăsta simți că te regăsești în mai multe scenarii și vrei să înțelegi exact ce se întâmplă în cazul tău, hai să vorbim.
Scrie-mi pe contact@ralucaalecu.ro sau pe Whatsapp la +40744448060 și cere-mi detalii despre cum lucrez sau hai să ne auzim 5 minute la telefon.
